TOMIS

Cele mai vechi mărturii ale prezenţei umane la Constanţa sunt vestigiile provenite din cultura neolitică Gumelniţa (mileniul V a.Chr.). Oraşul adăposteşe de asemenea importante vestigii (un depozit format din 38 de obiecte din bronz) datând din perioada finală a epocii de bronz şi începutul celei de fier (secolul XII a.Chr.).În secolul al VI-lea a.Chr. grecii se stabilesc în zona peninsulară a oraşului actual. Începând din secolul I a.Chr., situaţia geopolitică a regiunii este marcată de apariţia romanilor (72/71 a.Chr.). Oraşele greceşti trec sub autoritatea romană apoi, în jurul anului 55 a.Chr., sub aceea a regelui Burebista. După o scurtă perioadă de independenţă, romanii preiau controlul oraşului în 29/28 a.Chr. Din primii ani ai prezenţei romane, oraşele greceşti se constituie într-o uniune formată din cinci cetăţi : Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis (Balcic) şi Odessos (Varna), apoi din şase, după intrarea cetăţii Mesembria (Nesebar). Tomis adăpostea atunci sediul comandamentului militar german.


In secolul IV d. Chr., oraşul devine reşedinţă a provinciei şi cunoaşte o importantă dezvoltare urbanistică. Atunci este numită « prea strălucita metropolă şi capitală a Pontului Stâng ».Spre sfârşitul secolului III şi în timpul secolelor următoare până la domnia împăratului Iustinian (527-565), locuitorii depun numerose eforturi pentru refacerea zidului de incintă, vizibil şi azi în parcul arheologic din Constanţa.O dată cu reformele administrative ale lui Diocleţian, actuala Dobroge devine Scythia Minor şi are capitala la Tomis. În acest context istoric Tomis cunoaşte o deosebită dezvoltare : se construiesc noi edificii publice şi private, se dezvoltă activitatea portuară, după modelul noii capitale Constantinopol. Multe vestigii demonstrează acest avânt : Edificiul Roman cu Mozaic, termele, precum şi numeroase alte descoperiri (monede, ceramică, inscripţii, fragmente arhitectonice şi sculpturale, etc.)

Importanţa spirituală a Tomisului creşte o dată cu adoptarea creştinismului ca religie oficială a Impreiului Roman sub domnia împăratului Constantin cel Mare (306-337 d.Chr.). stau mărturie numeroase vestigii : basilici cu decoraţie somptuoasă, ferestre traforate, pilaştri şi capitele cu cruci şi rozete, etc.
Secolele V-VII sunt marcate de invazia popoarelor migratoare (hunii, cutrigurii, slavii, protobulgarii), care determină plecarea administraţiei bizantine din provincie pentru o lungă perioadă de timp.Dominaţia bizantină în Dobrogea nu va fi stabilită decât în 971 datorită energicului împărat Ioan Tzimiskes. In epoca bizantină între secolele X-XII, Tomisul va fi cunoscut sub numele de Constantiana sau Constantia, denumirea unui cartier al oraşului în secolul IV d.Chr.